Povestea mea începea frumos în anul 1991, printr-o nuntă şi se termina urât în anul 2009, printr-un divorţ. În cei 18 ani de căsătorie lucrurile au degenerat puţin câte puţin de la violenţe verbale la violenţe fizice. Totul pe fondul unui consum exagerat de alcool.

Dacă la început fostul meu soţ se putea abţine să facă scandal, cu cât înainta în vârstă, scandalurile se ţineau lanţ, iar violenţele verbale şi fizice se adresau atât mie, cât şi fiicei noastre.

Deoarece situaţia era de nesuportat şi mi-am dat seama că îi fac rău şi fiicei noastre, în anul 1998 am înaintat actele de divorţ. Din păcate, am făcut o greşeală foarte mare, pe care nu mi-o iert niciodată şi am renunţat la acţiune. Datorită naivităţii mele, datorită rugăminţilor şi promisiunilor fostului soţ că nu o să mai bea şi nu o să mai facă scandal, am prelungit chinul.

Lucrurile au stat bine o perioadă, dar, din păcate, în momentul în care a reînceput să bea, a fost şi mai rău. Datorită lipsei de informare şi a posibilităţilor materiale reduse am amânat foarte mult depunerea actelor de divorţ. Deşi eram conştientă că această căsnicie îmi face foarte mult rău, dar în special fiicei mele, nu găseam soluţia.

Într-o zi, fiica mea a venit cu ideea de a apela la Fundaţia Sensiblu, ea aflând de fundaţie dintr-un anunţ din farmaciile Sensiblu, iar după aceea a citit pe Internet.

Cu ajutorul Fundaţiei Sensiblu am reuşit să mă informez în legătură cu ceea ce trebuie să fac pentru a rezolva situaţia în care eram. Prin consiliere psihologică am reuşit să-mi recapăt încrederea în mine. Asistenţa socială şi juridică m-au ajutat enorm de mult, deoarece, deşi eram conştientă că trebuie să divorţez, amânam mereu acest lucru din lipsa banilor.

Cazarea în centrul de recuperare Casa Blu a fost de mare ajutor, deoarece ne-a adus mie şi fiicei mele siguranţa şi liniştea de care aveam nevoie pentru a putea să ne gândim ce trebuie să facem mai departe.

Ajutorul acordat de Fundaţia Sensiblu a avut o mare importanţă pentru mine deoarece am reuşit să-mi rezolv problemele şi, în acelaşi timp, un lucru extrem de important pentru mine – să-mi recapăt încrederea şi respectul de sine.

Îmi pare foarte rău că nu am luat această decizie în momentul în care am constatat că fostul meu soţ are probleme cu alcoolul. Datorită nehotărârii mele am obligat un copil să crească într-un mediu familial nesănătos, care probabil o va afecta toată viaţa.

Pentru răul pe care îl producem asupra copiilor şi a noastră ca oameni, cu o căsnicie nepotrivită, ar trebui să apelăm la toate mijloacele şi să renunţăm în momentul în care constatăm că lucrurile nu sunt în regulă.

Mulţumesc Fundaţiei Sensiblu şi celor care contribuie la existenţa ei pentru ajutor şi sprijin.

Floarea